coada Paris alegeri prezidentiale

Înalta Curte de Casație și Justiție nu a stabilit nici până azi termenul de judecată al recursului formulat în urmă cu peste 4 luni

În urmă cu 4 luni Societatea Timișoara reclama la Biroul Electoral nr. 48 situația pentru secțiile de votare din străinătate, și anume refuzul Biroului secției de votare nr.61 din Paris de a soluționa întâmpinarea depusă de observatorul său, Constantin Mihai Firănescu, cerând sesizarea organelor de cercetare penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de împiedicare a exercitării depturilor electorale, prevăzută de art.385 alin.1 Cod penal.

Răspunsul primit frizează ridicolul, sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată de Biroul Electoral nr.48 prin decizia nr. 10/18.11.2014, iar contestația Societății Timișoara împotriva acestei hotărâri a fost declarată inadmisibilă de Biroul Electoral Central prin decizia nr. 155 D/21.11.2014. Ulterior, în baza Legii Contenciosului Administrativ, Societatea Timișoara a chemat în judecată Autoritatea Electorala Permanentă (succesoarea BEC) printr-o acțiune depusă la Curtea de Apel București, cerând invalidarea deciziei BEC și trimiterea întâmpinării și a listelor de semnături ale persoanelor vătămate către organele de cercetare penală.

Astfel, prin sentința civilă nr. 787/19.03.2015, pronunțată în dosarul nr. 7026/2/2014, Curtea de Apel București a respins cererea ca inadmisibilă. Recursul declarat în 17.04.2015 de Societatea Timișoara se află în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal. Deși au trecut patru luni, iar potrivit Legii nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui României judecarea acestor cereri se face în regim de ordonanță președințială, de urgență, cu participarea procurorului, primul termen de judecată nu a fost stabilit nici până acum.

Potrivit informațiilor din presă, procurorii DNA anchetează posibila obstrucționare a procesului de votare în străinătate la alegerile prezidențiale din decembrie 2014. Deși dosarul Diaspora a fost preluat în urmă 8 luni de către DNA de la Parchetul General, ancheta se află tot în stadiul cercetării penale „in rem”, cu privire la fapte. Autoritatea Electorală Permanentă, Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe au trimis la DNA mai multe documentele iar în cauză au fost audiate mai multe persoane, între care nu se află însă înalții demnitari cu putere de decizie din timpul alegerilor din 2014, precum miniştrii de externe Titus Corlăţean și Teodor Meleşcanu sau premierul Victor Ponta.

Reamintim că europarlamentarul Monica Macovei, candidat la alegerile prezidențiale și membru al Societății Timișoara, a depus două plângeri penale împotriva lui Titus Corlăţean şi Viorel Ponta pentru obstrucţionarea votului românilor din străinătate.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.