Iată cum vede economistul grec Isidoros Karderinis, situația în care se află țara sa, într-un articol publicat în străinătate și tradus în limba română. Romancier, poet și economist s-a născut la Atena în 1967,  articolele sale a fost republicate în ziare, reviste site-uri din întrega lume. 

Au trecut exact cinci ani de când Grecia s-a integrat în mecanismul european de sprijin în colaborare strânsă cu Fondul Monetar International (FMI). În acea perioada de timp datele financiare principale, dar și critice ale țării erau următoarele: la finele anului 2010 Produsul Intern Brut (PIB) se ridica la 222,151 miliarde, șomajul se ridica la 12,5 %, procentul grecilor care trăiau sub limita sărăciei (venit sub 60% din venitul național mediu disponibil) era de 27,6 %.

Politica de austeritate extremă aplicată țării din ordinul creditorilor internaționali, în toți acești ani, a înrăutățit mult realitatea financiară și socială. Astfel, astăzi PIB-ul s-a redus la 186,54 miliarde, datoria publică a urcat la 176% ca procent din PIB, șomajul s-a ridicat spectaculos la 26%, lovind mai ales tinerii, mulți dintre aceștia, care au studii superioare au fost nevoiți să emigreze în străinătate. În această conjunctură critică, oamenii de valoare ai Greciei s-au pierdut. Procentul grecilor ce trăiesc sub limita sărăciei este de 34,6 %, mai exact 3.795.100 de persoane.

În baza datelor expuse mai sus, oricine își poate da seama că programul de consolidare bugetară într-o țară aflată deja în recesiune, înainte de anul 2010, a eșuat total, și nu este deloc normal, din punct de vedere economic, social, să se continue aplicarea sa. Aceasta politica bugetara restrictivă și măsurile de austeritate formează o spirală letală, datorie- recesiune- austeritate, ce exclude orice perspectiva de dezvoltare.

Astfel, insistența în aplicarea programului de austeritate din partea creditorilor va avea într-adevăr efecte tragice pentru țară, se va ajunge la o catastrofă economică totală ce nu se va putea vindeca timp de decenii, la o criză umanitară de necrezut pentru nivelul Europei postbelice.

Numărul oamenilor fără locuință loviți de sărăcie, care au apărut deja pe străzile Atenei, va crește rapid. Sinuciderile datorate disperării, dezamăgirii create de lipsa posibilității de suprviețuire vor continua într-un ritm frenetic. Copiii care leșină la școală din cauza subnutriției vor deveni o imagine obișnuită în viața de zi cu zi.

Principala întrebare care se pune în această perioadă critică este: Ce trebuie făcut pentru ca Grecia să iasă din tunelul întunecos al acestei crize financiare și să pornească drumul normal al dezvoltării.

În primul rând, datoria aflată pe umerii economiei elene este uriașă, insuportabilă, și nu se întrezărește posibilitatea achitării ei. Deci trebuie ștearsă cea mai mare parte a valorii ei nominale, astfel încât greutatea creditului să se restrângă la o valoare sub 100% pentru a deveni viabilă, printr-o tehnică care în același timp nu va păgubi celelalte popoare europene. Achitarea datoriei rămase trebuie legată de „Clauza dezvoltării”, astfel încât datoria să se acopere ca urmare a dezvoltării, nu datorită unui eventual excedent bugetar.

În al doilea rând, este necesară restructurarea producției țării axată pe:

  • echilibrarea viabilă a balanței curente de plăți prin intermediul schimbării gamei produselor realizate în țară, dând astfel vigoare, prin orientarea spre export,mai multor ramuri ale economiei elene
  • industrializare prin aplicarea unei politici industriale pe termen lung, prin dezvoltarea cercetării locale și fabricarea unei game largi de produse. Sectorul de prelucrare este deosebit de critic în acest moment
  • punerea unui accent deosebit pe turism, Grecia fiind recunoscută pentru atracțiile sale turistice,însă nu este de ignorat flota comercială de care dispune, fiind cea mai mare flotă comercială din lume
  • exploatarea eficientă a materiilor prime, cum este bauxita din care se produce aluminiu, a eventualelor zăcăminte de petrol atât din Marea Egee, cât și în Marea Ionică.

În al treilea rând, este necesară clădirea unui stat modern eficient rațional, ce va funcționa cu onestitate și nu va pune nenumărate obstacole birocratice în fața dezvoltării activităților de afaceri, precum lupta eficientă cu “Hydra” corupției și a evaziunii fiscale, încât să fie anulate efectele financiare, sociale, politice. Efectele financiare sunt legate pe de-o parte de prejudiciile finanțelor statului, iar pe de altă parte de influențele negative asupra sectorului privat. Atunci când se consolidează concepția că numai prin mită dată persoanelor ce dețin funcții cheie în administrația publică se poate ajunge la obținerea rezultatului dorit, investițiile sunt descurajate.

Impactul social politic al corupției este deasemenea foarte serios. Corupția creează cetățenilor nemulțumire, descurajare, un sentiment intens de prăbușire a valorilor. Se consolidează concepția că nimic nu funcționează corect, că cetățeanul cinstit este nedreptățit

În concluzie, Grecia nu rezistă să mai continue politica de austeritate, pentru că a ajuns la limită, dat fiind că atât nivelul de trai cât și demnitatea poporului grec s-au prăbușit în final, și acest lucru trebuie înțeles de către creditori. Altfel, momentul conflictului rupturii nu va întârzia.

Foto: sputnik.md

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.