Nicolae Robu 2000-2008
Nicolae Robu 2000-2008

Nicolae Robu și-a expus, în primul discurs politic, principalele probleme care îl nemulțumeau din punctul de vedere al unui simplu locuitor al Timișoarei. În acea perioadă nici nu bănuia că va avea posibilitatea să le rezolve după 4 ani. Au trecut 8 ani de atunci și nu s-a grăbit să soluționeze problemele care îl deranjau și care se regăsesc în nemulțumirile tuturor timișorenilor. Mai mult, o parte dintre ele au fost promise de către Nicolae Robu în două campanii electorale, când a fost ales senator și când a fost ales primar.

Ce îl deranja pe Robu cel mai mult în Timișoara? Citiți mai jos discursul integral și la final ceea ce ne-a atras atenția:

Stimate Domnule Primar Ciuhandu, dragi prieteni țărăniști, stimați invitați, stimați reprezentanți ai mass-media, dragi colegi liberali,

Mai intâi vreau să vă mulțumesc tuturor că, împreună, îmi faceți onoarea de a constitui auditoriul primului meu discurs politic. Da, iată, așa stau lucrurile: eu, care am ținut până acum peste 1000 de cursuri studenților mei, am vorbit la zeci de conferințe științifice, am cuvântat la trei mitinguri de atitudine civică -adică: anti FSN- în primii ani după revoluție, am vorbit din balconul Operei la mitingurile pentru Poli, atât anul trecut, cât și anul acesta, sunt, acum, în fața dumneavoastră, la primul meu discurs politic, în plus, în postura de nou-venit în politică.
Evident, din această postură nu mi-e usor să vorbesc, dar nu mi-e nici foarte greu. Și nu mi-e greu pentru că o fac în numele unui partid care a înfăptuit, în decursul existenței sale, pentru poporul român și pentru România mai mult decat oricare altul,

  • care a asigurat, în ultimii ani, cea mai mare creștere economică din istoria României și, totodată, din Uniunea Europeană,
  • care a alocat sume enorme pentru reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii sistemului de învățământ, a celui de sănătate, a administrației publice,
  • care a redus radical fiscalitatea, introducând cota unică de impozitare de 16 %,
  • care a atras în România cele mai mari investiții străine din istorie,
  • care a semnat aderarea țării noastre la Uniunea Europeană,
  • care a facut ca în sectorul privat salariile medii să poată crește de peste 2.5 ori,
  • care a triplat pensiile și a dublat salariile lucrătorilor din învățământ, sănătate și administrație publică, făcând, astfel, pași importanți, cum nici un alt guvern de până acum nu a reușit să facă, dar încă insuficienți, spre asigurarea unui standard normal și binemeritat de viață pentru aceste categorii sociale

Desigur, au fost și nerealizări ale Partidului Național Liberal, pe care noi avem datoria de onoare să le recunoaștem și să ni le asumăm. Una dintre ele este aceea că sub guvernarea noastră n-am reușit să construim mai mulți kilometri de autostradă, ci doar 70 -nicidecum ZERO, cum spun, cu tupeu, unii adversari ai noștri (da, sunt 70 Km: 56 pe Autostrada Soarelui și 14 pe centura Piteștiului, cei ce au fost la Marea Neagră, ca mine, stiu prea bine că asta-i realitatea, dar oricum, sunt mult prea puțini, iar explicațiile nu ne servesc la nimic, nici nouă, nici concetățenilor noștri și nici străinilor care ne vizitează). Distinse doamne și distinși domni, Timișorenii și timișenii, în general, au așteptări foarte mari de la noi. De la noi, ca partid, dar, dincolo de asta, de la noi, ca persoane. Pentru că românii s-au săturat de abstracții. Vor să fie reprezentați de oameni pe care-i simt ca fiind de-ai lor, loiali, cinstiți, competenți, dispuși la efort și lipsiți de aroganțe. Noi trebuie să-i convingem, mai bine zis să le demostrăm, că avem toate aceste atribute. Și trebuie să facem asta pentru membrii și simpatizanții partidului nostru, dar, în egală măsură, pentru membrii și simpatizanții prietenilor și aliaților noștri țărăniști și chiar pentru cei ai partidelor adverse, pentru că, nu-i așa, avem în față un vot uninominal și primul criteriu de alegere trebuie să fie persoana și abia apoi partidul.

Stimati si dragi timisoreni,

Știm că Timișoara are nevoie de schimbări radicale în sistemul său de circulație, pentru că a devenit, pentru noi toți, un calvar să ne deplasăm prin oraș, ne irosim o bună parte din și-așa insuficientul timp în trafic și inspirăm un aer din ce în ce mai poluat, iar timpanele noastre sunt supuse la tot mai mult zgomot. Domnul primar Ciuhandu, prietenul și aliatul nostru, atât la alegerile locale -pe care, ne amintim cu plăcere, împreună le-am câștigat în Timișoara-, cât și acum, la parlamentare -pe care tot împreună le vom câștiga, nu-i așa?- are nevoie, domnia sa și administrația pe care o conduce, de sprijinul nostru substanțial, din viitorul Parlament și din viitorul Guvern -din care e tot mai limpede că va urma să facem parte-, pentru a rezolva aceste probleme extrem de complexe, pentru că rezolvarea necesită fonduri uriașe, care depășesc cu mult posibilitățile bugetului local.

Știm, de asemenea, că în Timișoara am ajuns să avem probleme grave de securitate personală, indivizi iresponsabili provocând adevarate tragedii și inducând neliniște și teamă în sufletele oamenilor. Noi va trebui să sprijinim autoritățile locale și să acționăm astfel încât instituțiile statului să funcționeze corect și să-i pedepsească pe cei ce se fac vinovați, respectiv să-i descurajeze înainte de a greși pe cei înclinați să faca rele.

O parte din locuitorii Timișoarei se confruntă cu poluarea pe care o produc unele companii. Desigur, faptul că în Timișoara există atâtea companii este un lucru bun și noi, cu toții, suntem, direct sau indirect, în măsura mai mare sau mai mică, beneficiari de prezența lor aici. Trebuie să acționăm, însă, pentru ca aceste companii să-și rezolve problemele de poluare și să înceteze să ne mai otravească, altminteri, impunându-se soluții radicale, pentru că un lucru e sfânt: sănătatea oamenilor este mai importantă decat orice.

Investitorii privați, persoanele cu profesii liberale, trebuie încurajate în intreprinderile lor, printr-o fiscalitate neîmpovărătoare și o interacțiune cu birocrația cât mai firavă și funcțională.

Oamenii de cultură, artiștii, personalitățile cu care Timișoara se mândrește -o bună parte dintre ele aici de față, și eu le mulțumesc că au dat curs invitației noastre de a fi cu noi-, trebuie tratate cu respectul și atenția cuvenite, pentru că ele pot genera idei benefice pentru orașul nostru și pentru societatea românească, în general.

Părinții și bunicii noștri, oamenii de vârsta a treia, merită mult mai multă atenție din partea noastră decat li s-a acordat până acum. Și nu numai în privința pensiilor, care au crescut, cum am arătat, semnificativ -și mai trebuie să crească, iar noi, dacă vom ajunge la guvernare, le vom crește, fără-ndoială, și o vom face mai echitabil decât am făcut-o până acum-. Trebuie să creem pentru ei o sumă de facilități, de servicii care să le facă viața mai ușoară și mai placută, acum, când puterile lor nu mai sunt ca la vârsta la care ei au contribuit, prin munca și, uneori, sacrificiile lor, la progresul societății românești, la creșterea și educarea generațiilor mai tinere.

Studenții timișoreni, această categorie socială cu totul specială, care adaugă valoare și farmec orașului nostru, căreia i se datorează, în bună masură, faptul ca Timișoara este unul dintre cele mai atractive pentru investitori orașe din Centrul si Estul Europei, merită o soartă mai bună. Merită, în primul rând, să beneficieze de mult mai multe locuri de cazare, la standardele vremurilor pe care le trăim, de gratuități oferite simplu pe mijloacele de transport în comun urbane și interurbane, precum și la spectacole artistice și sportive, după modelul consacrat în Uniunea Europeană. Merită, de asemenea, să aibă o Casă de Cultură a lor, un adevărat Centru Cultural Studențesc, unde să-și pună în valoare talentele artistice și vocația de a face cultură. Să nu uităm că în Timișoara au apărut formații geniale, precum Phoenix și ProMuzica, și că trebuie să asigurăm condiții ca și de-acum încolo asemenea fenomene să aibă loc. Ei bine, la noi e soluția: Dl. Ministru Anton Anton a semnat deja ordinul de aprobare a construirii unei noi Case de Cultură a Studenților, ca urmare a demersurilor inițiate, împreună, de subsemnatul și de dl. primar Ciuhandu” spunea Nicolae Robu în 2008.

Toate lucrurile care îl nemulțumeau, sau care dorea să le respecte i-au ieșit exact pe dos.

Artiștii și personalitățile cu care Timișoara se mândrește trebuie tratați cu atenția și respectul cuvenit, arăta Nicolae Robu în discurs, din păcate nu a fost aplicată teoria în cazul lui Ștefan Popa Popa’s.

În acelați ton se dorea asigurarea condițiilor pentru ca formațiile locale să ajungă cunoscute, din păcate trupele locale nu au fost primite la concertele organizate de administrația Robu, preferând să se cheltuie din bugetul local sume mai mari de bani pentru a aduce artiști din alte orașe și din afara țării.

La capitolul poluare găsim aceleași asigurări, că trebuie luate măsuri radicale împotriva companiilor care afectează calitatea aerului.

„În Timișoara am ajuns să avem probleme grave de securitate personală” spunea Robu în 2008… În prezent cifrele indică faptul că furturile din mijloacele de transport în comun s-au intensificat, chiar dacă Poliția Locală e subordonată direct primarului.

Robu era cel mai deranjat de calvarul deplasării prin oraș cu mașina. Nu știm dacă acum mai este.

Cum vedea Nicolae Robu în 2008 că trebuie să fie un politician ales de cetățeni: lipsit de aroganțe, care să fie identificat ca un om simplu pentru că românii s-au săturat de abstracții.

Ați observat vreo aroganță, sau vreun lucru abstract la politicianul Robu legat de centrul vechi, de palmieri, de interzicerea bicicletelor,  de felul cum îi vede pe timișorenii care critică proiectele nereușite? Dar legat de mașină și de cheltuielile cu telefonul ați identificat omul simplu?

Acesta este episodul I din rubrica cunoaște mai bine candidatul la Primăria Timișoara

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.