Iulius Caesar a fost cel care a stabilit ca data de 1 ianuarie să fie prima zi a anului, tot el a alcătuit calendarul solar de 365 zile, grupate în 12 luni. Până în anul 46 înainte de Hristos, romanii sărbătoreau începerea anului primăvara, la 1 martie, atunci când, odată cu renaşterea naturii, erau înlocuiţi consulii şi alţi demnitari.

Deşi acest calendar a început să fie folosit odată cu trecerea timpului, în anumite părţi ale lumii, în special în Asia şi Africa, numeroase popoare îşi păstrează vechile tradiţii, sărbătorind venirea Anului Nou primăvara.

În aparență, oamenii din lumea întreagă marchează noaptea dintre ani la fel: cu artificii, alături de cei dragi, cu multă muzică, dans și o masă îmbelșugată. În realitate, fiecare țară are propriile tradiții care dau un alt farmec Revelionului.

 Acum, vom trece în revistă cele mai interesante metode de sarbatorire a Anului Nou de pe mapamond:

În Japonia, clopotele templelor sună la miezul nopţii de 108 ori

Cu mult timp înainte de a începe un nou an, casele japonezilor sunt împodobite cu mănunchiuri de crini şi bambus, simboluri ale devotamentului şi longevităţii, iar pe 13 decembrie începe Toschigami, care ţine până la sfârşitul anului. În această perioadă, casele se decorează cu funie sacră de paie ornată cu franjuri din hârtie, care se atârnă deasupra uşii, pentru a împiedica intrarea spiritelor malefice, iar fiecare gospodină înalţă în casă un altar special, făcut din prăjiturele de orez, vin de orez, curmale și alte bunătăți.
La miezul nopţii de Anul Nou, clopotele din temple sună de 108 ori. În acest moment, se spune din bătrâni, omul păşeşte un prag nevăzut, dincolo de care îl aşteaptă o soartă nouă. Petrecerile ţin trei zile, timp în care se obişnuieşte ca fetele să adune câteva fire de urzică, ridichi şi ţelină.

În Egipt, creşterea apelor Nilului vesteşte Anul Nourevelion_2014_insula_madeira-25759-4

În tradiţia egipteană, bucuria începutului de an se împleteşte cu primele semne care vestesc creşterea apelor Nilului (solstiţiul de vară). În această zi, egiptenii îşi oferă unul altuia miere şi curmale. Înainte de a le mânca, ei îşi spun: „Dulce şi binefăcător este numai dreptul adevăr“. Obiceiul cere ca, în dimineaţa respectivă, tinerele mame să-şi poarte în spate cel mai mic fiu, căruia trecătorii îi dăruiesc turte cu miere.

În Italia, de Revelion, se aruncă în stradă vechiturile

În Italia, străzile sunt aproape nepopulate în noaptea de 31 decembrie. Acest lucru se întâmplă pentru că după un vechi obicei, la miezul nopţii toate vechiturile din casă trebuie aruncate pe fereastră. În acelaşi timp, explodează petarde, pocnitori, iar o avalanşă de confetti umplu străzile marilor oraşe. Toți poartă haine noi în ultima seară din an și fac schimb de daruri intre ei, dar sunt foarte atenți ce oferă, pentru că cadourile de Revelion sunt un simbol al norocului din noul an. Se spune ca aduc noroc: dulciurile, fagurele de miere, aurul, argintul, monedele și lămpile.

Panama e ţara cea mai zgomotoasă de Revelion

Revelionul în Panama este o sărbătoare foarte zgomotoasă. Petrecerea este inaugurată de clopotele din turnul pompierilor. Când acestea încep să bată, fiecare se străduieşte să facă zgomot strigând şi bătând în ce se nimereşte. A doua zi, panamezii circulă pe străzi cu băgare de seamă, căci de la ferestre se toarnă apă peste trecători sau se deşartă pungi cu făină. De Anul Nou orice glumă este permisă, şi nimeni nu se supără.

În Scandinavia, în „Noaptea Supremă“ se mănâncă „porcul zeiţei Freya“

Vechile poveşti scandinave spun că, locuitorii nordului, fiind înspăimântaţi de întunericul care stăpânea de mult timp Pământul, au trimis cel mai curajos tânăr să se urce în vârful celui mai înalt munte şi de acolo să cerceteze depărtările în căutarea razei soarelui. Când acesta s-a întors aducând vestea că astrul s-a ivit în zare, o bucurie nespusă a cuprins casele lapone. Acea noapte, cea mai lungă, a fost numită „Noaptea Supremă“, statornicind pentru totdeauna începutul anului (21 decembrie). Cu acestă ocazie, se colindă pe la case slăvind faptele de seamă ale anului trecut. Obiceiul cere ca pe masa fiecăriu scandinav să se afle frumos rumenit şi împodobit cu panglici colorate „porcul zeiţei Freya“, iar înainte de a-l împărţi, mesenii întind mâna deasupra lui făgăduind că în anul care vine vor face lucruri deosebite. La loc de cinste se găseşte şi jukake – prăjitura Anului Nou. La sfârşitul Revelionului, jukake-ul se atârnă de grindă unde va sta până în ziua în care plugurile vor ieşi pe câmp să taie prima brazdă.

De Revelion, birmanezii se stropesc între ei cu apă

În Birmania, noul an începe în luna aprilie, în miezul primăverii. În cele patru zile premergătoare Anului Nou, toţi locuitorii participă la tradiţionala Sărbătoare a Apelor. Obiceiul constă în a stropi cu apă – simbol al rodniciei – pe prieteni şi rude.

În Germania, se aruncă plumb topit în apa rece

În unele provincii din Germania se face o păpuşă din paie cu chip de femeie bătrână care este purtată în noaptea de Anul Nou prin sat. La miezul nopţii, aceasta este aruncată în apă. În ultimul timp, acest obicei s-a schimbat, tinerii preferând ca, în locul paiaţei, să plimbe cea mai frumoasă fată. Un alt obicei mai puțin cunoscut este jocul lor special de an nou: aruncă plumb topit în apa rece ca să li se arate viitorul în funcție de forma pe care o ia plumbul întărit în apă. ce-mananci-de-revelion-iti-poate-influenta-tot-anul-uite-ce-traditii-culinare-sunt-de-anul-nou-in-jurul_size1

Scoţienii primesc câte un cărbune şi un hering

Scoțienii sunt foarte darnici, mai ales în noaptea de Anul Nou, când îşi fac cadouri. Cei care păşesc primii pragul unei case, în noaptea de Revelion, aduc gazdelor o bucată de cărbune şi un hering. Conform tradiţiei, cărbunele simbolizează căldura pe tot timpul anului, iar heringul belşugul.

În plăcinta islandeză se ascund boabe de orez

La masa de Revelion a islandezilor este nelipsită plăcinta „riisipuuro“, într-un colţ al ei fiind ascunse câteva boabe de orez. Despre cel care nimereşte în bucata sa boabele, se spune că se va căsători, iar dacă este căsătorit va avea în noul an un copil.

În India, se salută „Laptele fierbe“ 

Cea mai populară sărbătoare indiană a înnoirii anului este Pango-ul, celebrat în prima zi după solstiţiul de iarnă. Momentul cel mai important al acestei zile este dimineaţa, când se aprinde rugul pregătit de către copii. Pe jarul aprins, femeile pun oale mari de lut în care se amestecă lapte cu orez. Aşezată în jurul focului, întreaga familie aşteaptă clipa în care laptele începe să fiarbă. Primul clocot este salutat cu strigătul voios: „Pongol“, adică „Laptele fierbe“, semn că soarele a binecuvântat casa.

În Sudan este ziua cântecelor, dansurilor şi a glumelor

În Sudan, Anul Nou este considerat de locuitori ziua cântecelor, dansurilor şi a glumelor. Toată lumea se îmbracă în haine de gală, chiar şi cei săraci. Tradiţia cere ca în această zi să se pregătească ceva special pe care nimeni nu are voie să-l refuze.

În Scoția se aprind suluri de smoală

În Scoția, Revelionul implică aprinderea unor suluri de smoală, cărora localnicii le dau drumul să se rostogolească pe străzi. Mai mult, un alt obicei spune că, pentru noroc în anul următor, un bărbat străin, brunet trebuie să treacă pragul casei și să aducă în dar o bucată de cărbune și o chiflă neagră.

Spaniolii și mexicanii mănâncă boabe de struguriTraditii-de-Revelion-in-Spania

În Spania și în Mexic, tradiția spune că fiecare trebuie să mănânce atâtea boabe de struguri câte luni are anul. În funcție de gustul fiecărei boabe, aceștia apreciază cât de frumoasă va fi acea lună din an. Mai mult, dansul este o tradiție în Spania, iar în seara de Revelion, în orașe mari ca Madrid sau Barcelona, oamenii ies pe străzi și dansează până în zori, costumați în culori vii și ținute strălucitoare, la petrecere fiind lansate sute de artificii.

Chinezii își vopsesc ușile în roșu

Chinezii au propriul lor obicei pentru a chema norocul în anul care urmează. Aceștia își vopsesc ușa casei în culoarea roșie. De asemenea, pentru a îndepărta spiritele rele, ușile și geamurile casei sunt acoperite cu hârtie. Tot în China se dau petreceri de Anul Nou, care țin între 10 și 15 zile, de la care nu lipsesc artificiile, tobele și cimpoaiele. Oamenii își oferă unul altuia plicuri roșii în care au pus monede de aur ca simbol al prosperității.

Rușii decorează un copac numit ‘Novogodnaya Yolka’ 

Cel mai cunoscut obicei este acela de a decora un copac numit ‘Novogodnaya Yolka’ care este împodobit ca un brad de Crăciun. Are în el dulciuri și în vârf o stea. Rușii cred cu tărie că orice dorință își vor pune în noaptea dintre ani, se va împlini. Pentru asta, ei își scriu dorința pe o hârtie, așteaptă să se facă ora 12 și o ard la lumina lumânării. Apoi pun această cenușă în paharul cu șampanie pe care îl beau.

În Danemarca tacâmurile vechi se sparg în seara de Revelion

Danezii își păstrează farfuriile de care nu mai au nevoie, pe durata unui an întreg, ca să le spargă în dreptul ușilor caselor de Revelion. Potrivit tradiției, cu cât mai multe farfurii ai spart, cu atât mai mulți prieteni vei avea în noul an.

Grecii sărbătoresc și Sfântul Vasile, cel care aduce cadouri

La greci, data de 1 ianuarie este cea mai importantă zi din an, atunci sărbătorindu-se și Sfântul Vasile, cel care aduce cadouri copiilor. În Grecia, de Crăciun nu se oferă daruri și nici nu vine Moș Crăciun. În ziua de 31 decembrie toți membrii familiei fac o pâine specială de an nou, în care se bagă un bănuț, care se spune că va aduce noroc și avere în anul următor.

Americanii gătesc fasole din boabe negre în prima zi din anul nou

În America, un simbol al trecerii dintre ani este celebra locație Times Square din New York, unde americanii se adună cu zecile de mii ca să întâmpine noul an. Totul în jurul este excesiv de decorat și colorat. Se presupune că fasolea din boabe negre este norocoasă așa că ea este gătită în prima zi din noul an, în felurite moduri.

Sursa foto: agorapress.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.